SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE DUMNEZEU!
,,Doamne, vino Doamne, să vezi câți au mai rămas din oameni!’’
Guvernul demis lasă în urmă doar cimitire pline!
În luna august 2018, APCR publica o scrisoare deschisă, rugând decidenții (Premier, Ministrul de Finanțe, Ministrul Sănătății, Președintele CNAS) următoarele: ,,Nu vă mai puneți numele pe certificatele de deces ale celor care nu și-au primit tratamentele la timp și nu mai faceți declarații populiste de genul introducerii pe lista de compensate a nu știu câte medicamente la care, în realitate, nu avem acces!”.
România are autorizate mai puțin de 4000 de medicamente, ceea ce reprezintă mai puțin de jumătatea mediei țărilor Uniunii Europene.
Subfinanțarea sistemului și politica populistă a prețului medicamentului – cel mai mic din UE – nu a făcut decât, azi, să nu mai avem nicio șansă la viață, deoarece am rămas fără medicamente.
Intenția unor măsuri pompieristice ale ministrului sănătății nu au determinat decât panică în rândul pacienților rămași fără tratamente, iar lucrurile s-au agravat de la o zi la alta. Săptămâna viitoare, în 2, 4 și 6 noiembrie se vor retrage din România încă 21 de medicamente fără alternativă terapeutică. Zeci de mii de români, pacienți cronici, nu vor mai avea acces la niciun fel de tratament medicamentos!
Radiografia actuală a sistemului de sănătate:
– pacienții își mai câștigă dreptul la sănătate/tratamente, doar în instanță;
– pacienții au fost lăsați fără medicamentele esențiale și existențiale;
– dispariția medicamentelor fără alternative terapeutice, rămasă fără nicio soluție de la Ministerul Sănătății, face în continuare victime;
– dispariția medicamentelor cu alternativă terapeutică nu și-a asumat-o nimeni din rândul comisiilor consultative ale Ministerului Sănătății sau a societăților profesionale, neținându-se seama de efectele farmacologice diferite ale medicamentelor, inclusiv cele din aceeași clasă terapeutică;
– ignorarea de către autorități a studiilor clinice care, ar fi adus bani la buget și ar fi salvat vieți;
– realocarea banilor din sistemul de sănătate de către guvern- a se vedea taxa pe viciu, etc.- și dirijarea acestora către salarii și pensii speciale;
– politizarea excesivă a sistemului prin numirea la conducerea unor instituții, a unor incompetenți care nu au făcut decât să fure și să blocheze sistemul;
,,Iubiții” noștri parlamentari au dat legi care să-i îmbogățească și care să-i absolve de responsabilități dup ce nu mai sunt în funcții. De aceea, orice guvern va fi instalat la Palatul Victoria, trebuie să aibă, nu ca prioritate, ci ca urgența urgențelor, rezolvarea imediată a crizei din sănătate, printr-o consultare amplă cu asociațiile de pacienți.
