Anemia feriprivă afectează mai mult de un sfert din populația globului. Poate să apară la adulți, copii, la femeia gravidă sau la bolnavii cronici și se manifestă prin lipsa fierului din sânge.

Pentru a atrage atenția asupra acestei probleme de sănătate, Anca Serea a povestit într-un interviu pe platforma de sănătate Pacientul 2.0 cum a fost diagosticată și ce schimbări a făcut în stilul de viață, iar medicul de familie Daniela Baltă a oferit 15 informații importante despre anemia feriprivă. Iată:

  1. Înainte să apară ceea ce numim ANEMIE FERIPRIVĂ, apare în organism DEFICITUL DE FIER. Anemia feriprivă este momentul în care se manifestă deficitul de fier. Dacă nivelul fierului din organism ar fi monitorizat periodic , în cazul unei pierderi cronice de sânge, pacientul ar primi tratament și nu ar ajunge la anemie feriprivă.
  • Anemia feriprivă este de cele mai multe ori consecința pierderii mici și repetate de sânge, ceea ce face ca deficitul de fier și anemia să se instaleze treptat. Pierderea fierului are loc ințial la nivelul depozitelor (scade feritina), ulterior se constată scăderea saturației transferinei, pentru ca abia în final să apară anemia, respectiv scăderea nivelului hemoglobinei.  Terapia cu fier va corecta inițial hemoglobina, ulterior crește saturația transferinei, pentru ca în final să se corecteze și feritina (depozitele de fier se refac ultimele)
  • În organismul unui adult există 4-5 g de fier – cam cât cântărește un cui. De aceea, în momentul în care pierdem o mică parte din această cantitate foarte mică încep să se apară simptome și semne ale deficitului de fier.
  • Există două mari segmente ale populației frecvent afectate de anemie sau deficit de fier: FEMEILE – o femeie din trei suferă de anemie. În cazul femeilor gravide, aproape 40% (aproape o femeie din două) au deficit de fier și segmentul copiilor până la vârsta preșcolară (5 – 6 ani), unde procentul este de asemenea de aproximativ 41% .
  • Principala cauză a deficitului de fier la femei o reprezintă pierderile menstruale.
  • Pentru a vedea dacă avem sau nu deficit de fier, este nevoie de trei analize: hemoglobina, feritina serică și TSAT, adică saturația transferinei.
  • Analizele pentru depistarea deficitului de fier (hemoglobina și feritina) se pot face gratuit cu trimitere de la medicul de familie.
  • Se consideră anemie când valoarea hemoglobinei scade sub 11g/dL la copil și femia gravidă, sub 12 g/dL la femei, sub 13g/dL la bărbați.
  • În august 2021, Anca Serea a ajuns în spital din cauza anemiei, cu nivelul de feritină 0 și hemoglobina de 4.6. – ”Rareori îți este dat să vezi un pacient cu o hemoglobină atât de mică să mai stea în picioare” – spune dr. Daniela Baltă.
  1. Este important ca fierul să fie monitorizat din uter, plecând de la mamă. Un copil născut la termen, cu depozite normale de fier și alimentat natural în primele 4-6 luni și nu are nevoie de suplimentarea fierului. Copilul alimentat artificial va trebuie să primească preparate de lapte fortifiate, cu doze de fier supimentar. După 4-6 luni, o dată cu diversificarea alimentației apare și necesitatea suplimentării cu fier a dietei. Așadar profilaxia anemiei feriprive trebuie începută de la gravidă, sugar și copilul mic.
  1. Anemia prin deficit de fier poate determina o întârziere a dezvoltării cognitive, ba chiar există o asociere cu sindromul ADHD, întâlnit la copiii sub 7 ani.
  1. Absorbția fierului în dieta vegană și vegetarienă este mult mai slabă  10%, față de 30% din fierul de origine animală. Pentru a suplini alimentele de origine animală, se recomandă consumul mai mare de vegetale verzi, semințe, nuci, ou, pește. Nu este obligatoriu ca o persoană vegetariană/vegană să aibă și deficit de fier, poate suplini necesarul de fier din alte surse.
  1. Cele mai frecvente simptome ale anemiei feriprive sunt: oboseală, slăbiciune, amețeală, dureri de cap, dificultate de concentrare, palpitații, întreruperea temporară a văzului și auzului, dificultate la respirație, incapacitate de concentrare, paloarea pielii, căderea parului.
  1. Anemia feriprivă nu poate duce la pierderea unei sarcini, însă va fi o sarcină mai greu de suportat pentru mamă din cauza oboselii, iar copilul cu siguranță se va naște cu anemie. În acest caz, medicul recomandă suplimentarea cu fier începând cu vârsta de două luni.
  1. Medicul recomandă sarcinile spațiate, adică între sarcini să existe o perioadă de 2 -3 ani în care femeia să își refacă rezervele de fier pentru următoarea sarcină.

Interviul integral cu doamna doctor Daniela Baltă și Anca Serea poate fi urmărit pe contul de Facebook Pacientul 2.0, aici.

Live-ul a fost inițiat de Societatea Națională de Medicina Familiei cu sprijinul Vifor Pharma.