Peste 80% din populaţia României din mediul rural accesează serviciile de bază de sănătatea reproducerii şi planificare familială, incluzând contraceptive gratuite, ca urmare a contribuţiei parteneriatului Iniţiativa pentru Sănătatea Familiei din România (ISFR)

Parteneriatul s-a derulat de către Ministerul Sănătăţii Publice şi Institutul de Cercetare şi Formare JSI, cu finanţare din partea Guvernului S.U.A., prin Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), din anul 2001.

Succesul parteneriatului s-a datorat utilizării unei strategii de implementare bazată pe trei componente numită  „strategia celor trei piloni” – existenţa în acelaşi loc şi în acelaşi timp, a furnizorilor de servicii medicale instruiţi şi care răspund nevoilor clienţilor, existenţa contraceptivelor care se distribuie gratuit şi, ultima componentă, populaţia   informată asupra dreptului la consiliere şi contracepţie ştie unde se oferă aceste servicii. Această strategie a fost utilizată la nivelul asistenţei primare de sănătate din mediul rural. Ulterior, acest model de succes a fost extins în zonele urbane cu populaţie defavorizată şi în maternităţi. Astfel, s-a constituit o adevărată „reţea de suport” a serviciilor în domeniu:  oriunde o femeie accesează sistemul sanitar – medic de familie, clinică de planificare familială sau secţii de obstetrică-ginecologie – ea primeşte informaţii de specialitate, cât şi contraceptive. Această strategie evidenţiază România ca un model în această regiune a Europei, astfel încât specialişti din Rusia, Ucraina, Georgia, Albania, Armenia, Kazahstan, Tadjikistan, Kirghistan au venit să studieze abordarea folosită în ţara noastră.

Impactul acestui program, menit să crească accesul la serviciile pentru sănătatea reproducerii la nivel naţional, în special în mediul rural, ca şi în zonele urbane greu accesibile a fost semnificativ, contribuind major la creşterea utilizării metodelor moderne de contraceptie, care s-a triplat între anii 1993 şi 2004. În aproximativ 15 ani, România a reuşit să reducă spectaculos numărul foarte mare de avorturi de la începutul anilor ’90 (de la 3,4 avorturi per femeie în 1993 la 0,84 avorturi per femeie în 2004 – conform Studiilor de Sanatatea Reproducerii efectuate in anii 1993 şi 2004), crescând în acelasi timp semnificativ rata utilizării contraceptivelor moderne (de la 10% în 1993 la 34% în 2004 – conform aceloraşi surse). Rata mortalităţii materne inregistrează, de asemenea, o scădere constantă de-a lungul anilor, înregistrând-se 0,17 decese materne la 1.000 nou-născuţi, comparativ cu 0,83 decese la 1.000 nou născuţi înregistrate la începutul anilor ’90 . În România la momentul actual, peste 9.000 de cadre medicale din asistenţa primară de sănătate din mediul rural şi urban oferă consiliere, consultaţii şi contraceptive gratuite. În program sunt incluse 52 de maternităţi cu cele mai multe paturi, astfel încât numai în 2007 aproximativ 90.000 de paciente  au beneficiat şi de servicii de planificare familială.

Prin campaniile naţionale şi locale de informare, educare şi comunicare s-a urmărit schimbarea mentalităţii femeilor privind contracepţia şi informarea acestora privind distribuţia de contraceptive gratuite. Campaniile au inclus o serie de activităţi, precum: conferinţe de presă, realizarea şi distribuirea de materiale informative în comunitate, inclusiv în fabrici, parcuri, supermarketuri, târguri, blocuri din cartiere sărace, acţiuni de informare a decidenţilor la nivel local si concursuri pentru jurnalişti. În sesiunile de educaţie s-au utilizat instrumente inovatoare: „tăbliţa magnetică”, mini-serialul “Femei adevărate”, difuzat de către TVR si statiile locale de televiziune.

Succesul programului Iniţiativa pentru Sănătatea Familiei a rezultat ca urmare a parteneriatului cu Ministerul Sănătăţii Publice,  organizaţii neguvernamentale  cheie: Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală (SECS), Population Services International România (PSI), Institutul Est-European de Sănătatea Reproducerii (IEESR), Asociaţia Română Anti-SIDA (ARAS), Fundaţia Tineri pentru Tineri (TnT), precum şi coordonării cu alţi donatori, în special Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA).

Insă, în şi mai mare măsură, programul s-a derulat cu succes datorită oamenilor care s-au implicat în program, ca specialişti sau beneficiari:  “Trebuie să mărturisesc că la început am privit cu reticenţă acest program…, dar apoi pe măsură ce întrunirile se succedau, am constatat ca nu ştiam chiar atât de multe pe cât credeam şi că informaţiile pe care le primeam erau foarte utile. ….Pe mine acest program m-a învăţat să discut deschis despre problemele mele, fapt care m-a ajutat să reţin şi să conştientizez informaţia primită, de aceea, aş vrea să mulţumesc în numele meu şi al colegelor mele celor care au gândit acest program” Elena (beneficiară a activităţilor derulate în Bacău).

 

12 septembrie 2007