Beta talasemia

 

Beta talasemia

Beta talasemia apare cand una sau ambele gene care produc beta globina nu functioneaza sau functioneaza doar partial.

 

Omul are nevoie de ambele globine, alfa si beta, pentru a formahemoglobina. Beta talasemia apare mai ales la populatiile din zona Marii Mediterana (precum grecii sau italienii) si mai rar la populatiile din Africa sau Asia. Exista cateva subtipuri de beta talasemie, in functie de afectarea genelor, doar una dintre ele sau ambele gene afectate si de nivelul de productie al genelor.

 

– daca pacientul este purtator de tara genetica si are doar una dintre gene afectate, acesta prezinta o anemie usoara si cel mai frecvent nu are nevoie de tratament. In acest caz este vorba de talasemie minora sau tara  beta talasemie. Pacientul cu tara genetica este pacientul care mosteneste gena normala de la un parinte si gena cu talasemie de la celalalt parinte

– daca ambele gene ale globinei sunt afectate, pacientul prezinta anemie  severa. In acest caz pacientul a mostenit gene cu talasemie de la ambii parinti – talasemia majora.

-in caz de anemie moderata (beta talasemie intermedia) poate fi necesara transfuzia de sange.

-in caz de anemie severa (beta talasemie majora sau anemia Cooley)simptomele anemiei apar in primele 6 luni de viata. Daca transfuziile de sange se incep de la varste mici si se continua pe tot parcursul vietii, se considera ca prelungesc durata de viata. Decesul survine in urma afectarii organelor precum inima sau ficatul. Lipsa incarcarii cu oxigen si supraincarcarea cu fier ( hemocromatoza) a sangelui transfuzionat duce la afectarea organelor.

β talasemia este o afectiune congenitala rara, in Romania existand  in jur de 300 de  pacienti cu aceasta afectiune (toti acesti pacienti avand varste cuprinse intre 2 si 40 de ani!).  La pacienţii cu  -thsalasemie, transfuziile repetate reprezinta  tratamentul principalsi au dovedit îmbunătăţirea supravieţuirii, precum şi supravietuirea fara complicaţii.

Simptome

Talasemia minora  nu are de obicei simptome (este asimptomatica).

Formele mai severe de talasemie se manifesta prin simptomele anemiei, care sunt:

-slabiciune ,oboseala ,ameteala, paloare tegumentara,,icter (culoarea galbena) a pielii si a sclerei (albul ochiului), urina inchisa la culoare , inapetenta (lipsa poftei de mancare) si scaderea in greutate (sau deficit de crestere la copil) ,tahicardie (bataie mai rapida a inimii decat normal) ,lipsa de aer in timpul efortului fizic.

Copiii cu o forma mai grava de talasemie (beta talasemia majora, anemia Cooley) prezinta semne de anemie din primele luni de viata. Primul semn de boala este cel mai frecvent paloarea tegumentelor. Copiii cresc mai incet (deficit de dezvoltare). Alte simptome sunt problemele de alimentatie, febra frecventa si diareea. In lipsa unui tratament inceput precoce, copilul poate deceda sau pot aparea in timp urmatoarele probleme:

-o fata deformata, cu bosa frontala (frunte bombata) din cauza expansiunii maduvei osoase in interiorul oaselor

-hepatosplenomegalie (ficat si splina marite)

-oase casante si slabe care se rup usor (mai ales oasele lungi ale membrelor superioare si inferioare si oasele coloanei vertebrale).

Alte probleme care se pot asocia formelor severe de talasemie sunt:

-infectii bacteriene – pot inrautatii anemia,

-afectarea organelor – numeroasele transfuzii de sange de-a lungul timpului duc la depozite crescute de fier in ficat, in inima si alte organe; in timp, aceasta supraincarcare cu fier a acestor organe este daunatoare; pentru a reduce nivelul de fier din organism medicul recomanda tratament cu agenti chelatori, care se leaga de fierul din organism si-l elimina .

Testele care ajuta la confirmarea diagnosticului de talasemie sunt:

-numaratoarea elementelor figurate si frotiu colorat – se analizeaza forma, culoarea, numarul si dimensiunea elementelor figurate; pe baza acestei analize hematologul poate stabili daca este vorba de talasemie si daca da, tipul de talasemiei si forma de anemie, usoara, moderata sau severa                                                                                             -teste prin care se masoara cantitatea din diferitele tipuri de hemoglobina (electroforeza hemoglobinei) – rezultatul ajuta la stabilirea tipului de talasemiei

-teste genetice pentru genele care cauzeaza talasemia

-teste care determina cantitatea de fier din sange (sideremia – fierul din sange si feritina – fierul din depozite)

-numaratoarea elementelor figurate si la alti membrii ai familiei pentru a stabili daca au si ei talasemie.

Medicii pun diagnosticul de talasemie in cazurile severe (beta talasemia majora, anemia Cooley) in primul an de viata.

Tratamentul medical

Tratamentul in talasemie depinde de severitatea ei. Talasemia poate fi usoara, moderata si severa.

Talasemia minora este forma cea mai frecventa si nu necesita tratament.

Talasemia intermedia se poate trata cu:

-acid folic (o vitamina de care organismul are nevoie pentru a produce noi eritrocite), deoarece majoritatea persoanelor cu talasemie nu au o dieta care sa asigure necesarul de acid folic al organismului pentru a mentine buna aprovizionare cu eritrocitele

-transfuzii de sange in cazul in care organismul trebuie sa faca fata unui stres, precum o infectie

-trebuie evitate medicamentele care cresc cantitatea de fier din organism, deoarece excesul de fier este daunator organelor; aceste medicamente sunt:

-suplimente de fier sau multivitamine care contin fier

-medicamentele folosite in tratamentul malariei (aminochinolone sulfate)

-antibioticele sulfonamide

-vitamina C, care favorizeaza absorbtia fierului din alimente.

Talasemia majora se trateaza cu:

-transfuzii de sange regulate – un copil cu talasemie severa are simptome inca din primele 6 luni de viata si va avea nevoie de transfuzii la fiecare 4-6 saptamani; transfuziile au ca efect secundar supraincarcarea cu fier ( hemosideroza secundara) care trebuie si ea tratata cu agenti chelatori

-Alte tratamente in cazul talasemiei majore sunt:

-splenectomia – indepartarea chirurgicala a splinei

-transplant de maduva osoasa – rar; acest tratament poate vindeca talasemia severa, dar trebuie realizat inainte de aparitia problemelor datorate excesului de fier;

-transplant de celule stem – rar; aceasta procedura consta din prelevarea de celule stem din cordonul ombilical al unui nou nascut si injectarea lor la un copil cu talasemie severa; donorul este cel mai frecvent frate sau sora cu pacientul.

Terapia chelatoare a fierului

Supraincarcarea cu fier

• Supraincarcarea cu fier conduce la toxicitate cumulativa si pune in pericol viata, ea aparand ca si  consecinta a transfuziilor repetate

• Complicaţiile legate de supraincarcarea cu fier sunt asociate cu costuri semnificative

Tratamentul chelator al  fierului  este vital pentru pacientii cu talasemie majora, de efectuarea lui corecta si completa depinzand supravietuirea si limitarea complicatiilor majore care pun in pericol viata si care cresc atat de mult costul total al tratamentului pacientului cu talasemie majora.

Pana in 2008 singura terapie chelatoare a fierului in Romania a fost Deferoxamina – Desferal acesta administrandu-se prin infuzii lente, subcutanate, zilnice ,12-16 ore /zi cu ajutorul unor pompete injectomat. Deferoxamina (DFO) este un chelator de fier care a fost introdus pe piaţă în 1960. Deferoxamina are un timp scurt de înjumătăţire şi necesită administrarea subcutanată de peste 12 – 16 ore, 5 – 7 nopţi pe săptămână.  Administrarea sa greoaie – necesitatea perfuziilor subcutanate zilnice de lunga durata – reprezinta  un obstacol major in calea compliantei pacientilor la acest tip de tratament. In plus deferoxamina este asociata cu efecte negative asupra cresterii si dezvoltarii osoase, precum si reactii locale la nivelul locului de administrare.. De asemenea, trebuie evidentiate costurile asociate complicatiilor determinate de complianta redusa la DFO

La ora actuala in Romania exista pacientii care efectueaza tratamentul chelator de fier de 10-20 de ani, administrarea zilnica a acestui tratament a presupus  afectarea relatiilor familiale si personale, afectarea activitatilor sociale, imaginea negativa a corpului, sentimente de instrainare si izolare de grup; dar si factori de ordin practic – restrictionarea activitatilor (timp scoala, serviciu, joaca, somn, timp pentru prieteni si alte activitati normale), reactii la locul injectarii (durere, mancarime, roseata, noduli). Pe langa afectarea calitatii vietii nu trebuie sa uitam faptul ca administrarea Desferalului necesita si alte costuri suplimentare nesuportate de programul de talasemie si de asigurarile medicale, care insumate, ridica foarte mult costul anual pentru pacient (pompita injectomat 800 Euro, ace speciale buterfly pentru punctie subcutanata 5 Euro/Buc. ,seringi, alcool, vata, plasturi,etc). Tratamentul este consumator de timp, este dureros si multi pacienti refuza sa mai urmeze schemele terapeutice prescrise de medici. Problemele de complianta la tratamentul cu Desferal sunt comune tuturor pacientilor cu talasemie majora din intreaga lume.

Introducerea pe piata romaneasca la sfarsitul anului 2008 a noului chelator oral de fier DEFERASIROX – EXJADE – comprimate pentru dispersie orala cu administrare  unica zilnica – imbunatateste semnificativ calitatea vietii pacientilor cu talasemie majora eliberandu-i de chinul zilnic al intepaturilor, da posibilitatea de a fi integrat social si a avea o viata normala, totodata aduce si un beneficiu financiar scazand cheltuielile cu consumabile care sunt folosite pentru administrarea Desferalului.

EXJADE( deferasirox)  reprezinta o  descoperire ştiinţifică importantă în dezvoltarea tratamentului chelator de fier:  este primul chelator oral care, la nivel mondial, a fost aprobat  ca  prima linie a tratamentului chelator pentru hemosideroza secundara transfuziilor. Este aprobat in peste 70 de tari si in Uniunea Europeana, din Septembrie 2006.

Un aspect deosebit de important al terapiei chelatoare il reprezinta COMPLIANTA, literatura de specialitate prezentand rate suboptime ale compliantei la acest tip de tratament. Complianta scazuta poate  compromite rezultatele tratamentului chelator continu, aceasta asociindu-se cu scaderea ratei de supravietuire. Prin urmare, complianta la tratamentul chelator reprezinta un factor critic al succesului terapeutic. Complianta crescuta se asociaza cu scaderea riscului supraincarcarii cu fier si o crestere a sperantei de viata pana la 19 ani.

„Dorinta noastra este ca acest produs terapeutic sa fie disponibil pentru cat mai multi pacienti, dovedit fiind faptul ca acest produs imbunatateste spectaculos calitatea vietii si  complianta la acest medicament fiind aproape de 100%.” Radu Ganescu – presedinte Asociatia Pacientilor cu Talasemie Majora din Romania

Un chelator de fier pe cale orală, cum ar fi Exjade este asociat cu o calitate superioară a vieţii (QoL) comparativ cu deferoxamina administrata subcutanat. Timpul pierdut de la activităţile obişnuite- si aici ne referim la activitatea scolara in cazul copiilor si adolescentilor precum si integrarea intr-un colectiv de munca pentru tineri si adulti, este considerabil mai mic (de 3-14 ori) la pacienţii trataţi cu Exjade comparativ cu pacienţii cărora li s-a administrat  DFO.

In Romania beta talasemia face parte din “Programul national de boli rare”, fiind inclusa in cadrul listei C2P6, iar tratamentul cu Exjade este aprobat de o comisie a Casei Nationale de Sanatate.

noiembrie 2010